Cine a pierdut 10 lei?

„Banii inca nu au facut nici un om fericit si nici nu-l vor face. Nu este nimic in natura lor, care sa produca fericirea. Omul cu cat are mai mult, cu atat vrea mai multe. In loc sa umple un vid, creeaza unul”
Benjamin Franklin

O zi de vara caniculara, undeva in centrul capitalei, pe asfalt observ o bancnota de 10 lei.

Trec pe langa bancnota, ma uit in stanga, in dreapta, nimeni nu o revendica.

La cativa pasi de mine, se afla un magazin mixt, in fata caruia sta neclintita o lada frigorifica, plina cu o varietate de dulciuri specifice verii.

La un momendat, un grup de copii insotiti de parintii lor, ajung in fata magazinului, acestia incepand a-si face calcule matematice pentru a-si cumpara ceva dulce, fresh, care sa l-e mai tempereze din canicula sufocanta, care ii insotise intreaga zi.

Ma uit cu mare atentie, incerc sa observ daca una dintre persoanele acestui grup, va observa bancnota de 10 lei, ce era inca lasata pe asfalt, nerevendicata de catre nici unul dintre trecatori.

Dupa cateva minute, grupul de copii si parinti, se hotaresc ce sa isi comande, chemand vanzatorul in afara magazinului, pentru a l-e deschide mega lada frigorifica, oferind fiecaruia pentru cateva minute o briza de aer rece dar si mult doritele si apetisantele dulciuri, viu colorate si apetisante, in verile caniculare.

Vanzatorul iese grabit din magazin, oferind fiecaruia tot ceea isi dorea, inchide strasnic usile lazii frigorifice, vrand sa pastreze cat mai bine apetisantele dulciuri de vara, dupa care primeste banii, pana la ultimul leu, din partea fiecarui cuparator.

Bucurosi de produsele cumparate, copii si parintii deschid ambalajele, vrand sa inceapa cat mai repede degustarea si oferirea unei clipe si a unei senzatii de racorire benefica gatului in perioada zilelor caniculare.

Unul dintre parinti, solicita intr-o singura invitatie, strangerea copiilor cat si a celorlalti parinti, in vederea mobilizarii de continuare a drumetiei lor, pe bulevardele centrale ale capitalei.

Privesc in continuare la bancnota de 10 lei, raman uimit sa vad ca era nemiscata, nici macar de o slaba adiere de vant, fiind parca intepenita pe asfalt.

Ma uit, ma gandesc si in minte imi vine gandul si intentia de a ma duce, de a ridica bancnota si de a o pitii imediat in buzunar.

Imi vine in minte gandul, ca este mai intelept sa nu imi insusesc ceva ce nu imi apartine, acel ceva care poate ajuta pe altcineva, un alt trecator care are nevoie de o sticla de apa sau de o inghetata.

Ma uit in zare si vad ca urmeaza sa soseasca in statie, autobuzul care ma va ajuta sa ajung la destinatia finala, pregatindu-ma sa urc in el, atunci cand va stationa pentru cateva secunde langa picioarele mele.

Privesc la bancnota de 10 lei si intr-o clipire de ochi, aceasta dispare de pe asfalt, fiind acum intr-un alt loc – un loc parca ne-meritat pentru acea bancnota. Acea persoana auto declarata ca proprietara a bancnotei, fiind vanzatorul, care ispravise a utiliza o matura si un faras, de parca era si angajatul firmei de curatenie stradala.

Ma uit la vanzator, vanzand pe fata lui, bucuria radianta si incantarea sufleteasca ca a gasit si si-a insusit pentru propria persoana, acea bancnota ce isi astepta noul proprietar.

In mintea mea se declanseaza o revolta, o stare de frustare, de intriga, vrand sa pot striga catre vanzatorul, care isi alocase fara nici o jena, acea bancnota, ce statuse asezata pe asfalt minute bune, insa realizez ca nu mai pot face nimic.

Timpul trecuse, martorii nu mai erau, obligat fiind sa parasesc acum scena si locul care imi oferise statutul unui simplu spectator.

Ma intreb si te intreb si pe tine, dragule cititor, cum ai fii reactionat, daca ai fii vazut pe asfalt o bancnota de o valoare mai mare, sau poate un portofel, sau poate un card bancar?

Ti-ai fii pastrat statutul de cetatean onest, echilibrat si dornic de a contribuii la o societate, in care fiecare banut si fiecare bun, ce este gasit pe asfalt, sa il returnam adevaratului proprierat sau la cea mai apropiata sectie de politie?

Traim intr-o lume care mai poate fii inca schimbata, o schimbare in bine, o schimbare asteptata si dorita de fiecare dintre noi.

Gandeste-te daca acea bancnota de 10 lei, ti-ar putea oferii mai multa bucurie, siguranta si putere financiara, insa pentru cat timp?

Cu respect,

Evelyn

Mi-am creat un nou logo. S-ar putea ca tu să nu-l ştii nici pe vechiul (ceea ce înseamnă fie că nu ai vizitat niciodată www.designbyevelyn.ro, fie că nu ai reţinut logo-ul meu; cel mai probabil, prima variantă 😦 ), aşa că permite-mi să te informez: Acesta seamănă foarte mult cu primul, doar că este mai stilizat decât acela. Anyway, nu garantez că este varianta finală. S-ar putea să-l mai modific de vreo 537.842 de ori până să decid definitiv cum îmi place. Între timp, dacă ai sugestii, notează-le pe o hârtie şi… păstrează-le pentru tine. 🙂